
Nora Uscă
Mă numesc Nora Uscă, am 16 ani și sunt elevă la Colegiul Național „Vasile Goldiș” Arad, în clasa a 10-a. În timpul liber îmi place să ascult muzică (rock și folk), să mă duc la teatru și să scriu. Prima carte de poezie pe care am citit-o și care m-a inspirat să încep la rândul meu să scriu a fost „Variațiuni pe o temă dată”, de Ana Blandiana, urmată de „Toate zborurile au fost anulate”, de Adrian Diniș, ambele având un impact major asupra exprimării și temelor abordate în poeziile mele.
Oameni morți și murături
moartea este doar un concept inventat de oamenii triști
oamenii triști sunt și ei inventați de moarte și se completează perfect printr-un absurd nedefinit de cuvintele cunoscute de mine
merg în tandem împreună, iar când un om trist moare, toți oamenii triști îl plâng
oamenii veseli au inventat murăturile
Stele
mă uit pe cer
aceea! aceea vreau să fie steaua mea, când voi muri, acolo vreau să mă duc.
îmi aleg steaua în avans precum își pregătesc bătrânii locurile în cimitire.
și dacă stelele sunt cosciugele noastre și toată Calea Lactee este doar un cimitir, atunci mă întreb ce, Dumnezeu a murit și zace răposat pe soare?
îmi va fi cald pe Steaua mea, voi avea destul loc, cât pentru mine și încă o persoană, însă nu va sta nimeni cu mine, aleg să nu îmi împart coșciugul ca soldații.
când mă gândesc la soldați, plâng, de aceea e ploaie pe pământ, toți oamenii morți de pe stele plâng, furtuna se produce doar când plâng soldații, tunetele sunt doar atunci când plâng mamele, iar curcubeul este atunci când plâng copiii.
Sărbători
nu voi mai experimenta Crăciunul
mă voi uita la un șemineu la televizor și mă voi preface că îi simt căldura.
voi căuta o poză cu bunicul de pe Facebook și îmi voi imagina că încă e în viață.
îmi voi suna rudele de pe tablete diferite și le voi pune pe un scaun la o masa, să simt căldura sărbătorii
voi aștepta să văd live-uri pe tiktok cu colindătorii.
la finalul vieții mele, vreau ca un robot să stea lângă mine pe patul de spital și să îmi spună „e ok să mori, cu toții murim înainte să ne bage la încărcat”
Articole din aceeași categorie
Scrisul este principala mea formă de exprimare și singurul mediu în care pot fi eu însămi.
Prietenii îmi spun că sunt un om haotic și gălăgios, căruia nu-i este frică să-și exprime opinia sau să pună întrebări.
În timpul liber îmi place să ascult muzică (rock și folk), să mă duc la teatru și să scriu.
E foarte greu să uiți ceva ce n-ai știut niciodată, mai ales emoții pe care le-ai simțit, dar pe care nu le înțelegi nici măcar acum.