Karina Schragner

Numele meu este Karina Schragner și sunt elevă în clasa a XII-a, la Liceul Teoretic Pâncota. În egală măsură mă simt o extensie a ceea ce scriu, atâta timp cât scrisul e o prelungire tangibilă a sufletului meu. În timp ce mintea îmi e satisfăcută de studiul derivatelor, integralelor și a infinitelor linii de cod, sufletul își găsește liniștea doar în scris, fie în versuri, fie în simple gânduri postate pe Substack, la Through Karina’s Lenses, blogul pe care îl cresc ca pe un mic copil. Scriu ca să înțeleg, scriu ca să exist, scriu și citesc pentru că dincolo de vocale și consoane, ușile a mii de universuri în perpetuă mișcare dau o altfel de înțelegere a speciei umane.

Fermoarul

Nopțile sunt făcute pentru dormit
Asta dacă nu ai un fermoar de desfăcut.
Ziua zbârnâie în timpane sunet de metal și plastic

Noaptea când totul tace
Descleștezi dinte cu dinte
În liniștea tot mai apăsătoare

Gemete lacrimi atrii și ventricule desprinse

Lumânarea

Stau în sicriu
Libertatea e universală
La fel ca bunătatea

Dar ce faci când ea e prinsă între patru lobi și o capsulă de sticlă?
Aș vrea să cred că măcar o termită e cu mine

Îmi legăn părul alb pe perna de satin
Și nici măcar termita nu mă vrea.

Articole din aceeași categorie

2026-05-22T19:08:15+00:00May 22, 2026|LITERATURĂ, POEZIE DEBUT|
Go to Top