Matei Vişniec


Despre exctincţia voluntară a speciei umane

EA – A fost pentru ultima dată…

EL – Ce spui?

EA – Îţi spun ca să ştii…

EL – Ca să ştiu ce?

EA – Ca să nu-mi mai ceri niciodată…

EL – Să nu-ţi cer ce?

EA – Să nu-mi mai ceri niciodată să facem dragoste.

EL – Cum aşa?!

EA – Aşa cum ai auzit. Adineaori am făcut dragoste pentru ultima dată. De acum încolo vom trăi altfel.

EL – Cum adică vom trăi altfel? Mă părăseşti? Ai înnebunit? 

EA – Nu. Nu. 

EL – Ce înseamnă asta nu, nu?

EA – Nu te părăsesc. Nu am înnebunit.

EL – Dar nu mai vrei să facem dragoste…

EA – Nu.

EL – Şi ţi-a venit aşa, dintr-o dată.

EA – Nu dintr-o dată, m-am gândit mult.

EL – Mai mult de un minut?

EA – Da, mai mult. M-am gândit ieri toată ziua.

EL – Şi ai ajuns la concluzia că nu mai vrei să faci dragoste cu mine.

EA – Nici cu tine şi nici cu altcineva. Niciodată.

EL – Şi de ce mă rog? Vrei să te duci la mănăstire? 

EA – Nu, vreau să contribui la exctincţia voluntară a speciei umane. 

EL – Eva…

EA – Da?

EL – Poţi să repeţi te rog?

EA – Omul nu merită să mai trăiască pe pămînt.

EL – Şi de ce anume?

EA – Pentru că este un porc. Pentru că a făcut prea multe porcării pe pămînt…

EL – Şi din cauza asta mă penalizezi pe mine…

EA – Nu. Toată specia umană trebuie acum să plătească. Şi să asume faptul că Pămîntul va fi mai curat şi mai frumos fără oameni.

EL – Eva, m-ai dat gata. Eşti formidabilă. Şi mai sunt şi alte fete care ţi-au luat exemplul?

EA – Da, suntem o întreagă mişcare.

EL – Eu nu am auzit de mişcarea asta. Când a început această mare mişcare?

EA – A început acum.

EL – Acum?!

EA – Acum şi aici. 

EL – Acum şi aici? În pat cu noi?

EA – Da. 

EL – Şi tu eşti primul membru al mişcării…

EA – Exact.

EL – Eva, ce să spun… Sunt onorat. Şi eu înseamnă că sunt primul bărbat care este informat despre existenţa acestei formidabile mişcări.

EA – Da. Din cauza omului a dispărut delfinul de apă dulce.

EL – Unde aici citit asta?

EA – Pe Facebook. Şi dispar şi albinele. Curînd vom rămîne singuri pe planetă.

EL – Ah, nu, după părerea mea vom rămâne cu şobolanii. Şobolanii nu vor dispare din cauza omului. Dimpotrivă, şobolanii proliferează din cauza omului.

EA – Oricum e trist. Tigrul siberian este şi el pe cale de dispariţie. Iar în lume dacă au mai rămas zece rinoceri. 

EL – OK, omul e o bestie şi trebuie să dispară. Dar nu înţeleg de ce, până ce dispare, să nu mai aibă voie să facă dragoste?

EA – Ca să nu rişte să mai facă vreun copil… 

EL – Eva, jur că nu vreau să am copii cu tine. Tot ce vreau este să mai facem dragoste.

EA – Ah, ştiam!

EL – Ce?

EA – Ştiam, am simţit eu că mă utilizezi ca o păpuşă gonflabilă.

EL – Dar nu-i adevărat. Te utilizez pentru că te iubesc. 

EA – Atunci, dacă mă iubeşti, te primesc în mişcare.

EL – Eva, eu vrea să mă mişc în tine…

EA – Porcule!

EL – Eva!

EA – Voi, bărbaţii, sunteţi principalii vinovaţi de toate porcăriile. Voi faceţi războaie, voi aveţi nevoie de sclavi, vouă vă place competiţia, voi aţi răvăşit planeta. 

EL – Eva, tu ştii că eu n-am făcut armata, că sunt leneş şi că n-am luat niciodată nici un premiu la şcoală tocmai pentru că nu-mi place competiţia.  

EA – Nu mă poţi minţi tu pe mine. Oceanul a devenit o pubelă. Bâtlanii înghit pungi de plastic şi mor în chinuri. 

EL – Păi hai să facem mai bine o mişcare împotriva pungilor de plastic.

EA – Nu. Pe mine nu mă mai întoarce nimeni din drum. Singura soluţie morală pentru viitorul planetei este ca special umană să-şi înţeleagă eşecul. Aventura umană a fost un eşec, o serie nesfârştită de masacre precum şi tone, şi tone de suferinţă. De ce i-aţi exterminat pe incaşi?

EL – Cine i-a exterminat pe incaşi?

EA – Tu. Voi, bărbaţii… Voi v-aţi dus să descoperiţi chipurile Lumea nouă şi aţi omorît tot ce aţi găsit în Lumea nouă. Asta a fost noutatea voastră. I-aţi măcelărit pe incaşi, pe maiaşi şi pe azteci.

EL – Eva…

EA – Da?

EL – Cînd a fost emisiunea asta cu incaşii, maiaşii şi aztecii?

EA – Aseară, pe Antena 14.

EL – Bun, ne oprim aici sau mai delirăm puţin?

EA (începe să plîngă) – Tu nu mă crezi, dar eu ştiu că aceasta este singura soluţie. Ca să nu dispară curând şi fluturii, şi balenele, şi urşii panda trebuie să dispară omul. 

EL – Deci ne despărţim.

EA – N-am spus că ne despărţim. Dimpotrivă, ar fi frumos să fim noi primul cuplu de pe Pămînt care decide să nu mai facă dragoste. Şi să îi convingem şi pe alţii că extincţia voluntară a speciei umane este singura soluţie. Dacă toată lumea aderă la mişcare, peste o sută de ani planeta va fi salvată.

EL – Şi poate că vor veni înapoi şi dinozaurii…

EA – Tu mă iei la mişto dar eu vorbesc serios. Ceva trebuie făcut. Şi dacă noi, femeile, nu luăm iniţiativa, voi, bărbaţii, veţi continua să ucideţi tot ce mişcă în jurul vostru…

EL – Şi din cauza asta plângi tu acum, pentru că dispar fluturii şi mor bâtlanii cu pungi de plastic în gîtlej?

EA – Da. Plîng pentru că mă simt responsabilă… 

EL – Eva, n-ai vrea tu să începem mişcarea asta de mîine?

EA – De ce de mâine şi nu de azi?

EL – Pentru că mâine e luni. Mai bine începem ceva serios de luni. Şi în felul ăsta ne şi pregătim mental pentru mişcare. Nu crezi că e mai bine să începem de mâine dimineaţă? Dar serios.

EA – Ba da. 

EL – În felul ăsta îmi pun şi eu gândurile în ordine. Ne facem un plan de bătaie.

EA – Bine. 

EL – Azi ne mai iubim şi de mâine începem exctincţia. 

EA – OK. Dar promiţi că începem?

Articole din aceeași categorie

2026-05-09T09:09:48+00:00May 7, 2026|ARTE, DRAMATURGIE, TEATRU|
Go to Top